A doua armată a României. Firmele de pază și protecție totalizează 130.000 de angajați!

În timp ce toată lumea se dă de ceasul morții de cum să fie mobilizată lumea în cazul intrării României în război, în eventualitatea, desigur nedorită și de evitat total că ar fi atrasă în vreun fel sau altul într-un confruntare militară directă, realitatea de pe piața forței de muncă interne oferă o soluție simplă.

Zeci de mii de „agenți de securitate” buni de trimis la război

La ora aceasta sunt înregistrate în jur de 1.700 de firme de pază, în toată țara, cu un efectiv total estimat la vreo 130.000, dacă nu mai mult, de luptători, agenți de pază sau, cum multora dintre aceștia le place să li se spună, „agenți de securitate”.

Desigur, se va spune, condițiile prevăzute de legile specifice sunt selective și vorbesc clar de rezerviști, de grupe de vârstă, de situații specifice, de voluntariat, de diferențieri și excepții care fac referire apartenența la o religie sau alta, care nu permit atingerea armei sau uciderea unui semen, ori care fac referire la libertatea de conștiință.

Abordare inedită a mobilizării

De asemenea, dat fiind contextul geopolitic învecinat, războiul în derulare, la cote greu de imaginat acum niciun an, dintre Rusia și Ucraina, guvernanții, în mod special prin Ministerul Apărării Naționale, au încercat în mod repetat să facă precizări și campanii de informare publică în legătură cu condițiile prin care se face mobilizarea în caz de război.

Dezbaterea s-ar putea întinde la nesfârșit, dat fiind faptul că România nu a mai trecut de decenii printr-o experiență militară la scară națională. Această abordare a subiectului mobilizării, abordare care aparține strict semnatarului acestui articol, din perspectiva existenței zecilor de mii de agenți de pază și protecție, poate constitui un exercițiu de evaluare a numărului românilor care ar putea fi chemați sub arme în caz de război.

130.000 de agenți de pază și 70.000 de militari

Spuneam mai sus că estimările arată că în România există, efectiv, în jur de 130.000 de agenți de pază și securitate. Unele surse plasează cifra undeva sub 100.000. Diferența rezultă din ambiguitatea raportării la instituțiile fiscale a activității firmelor de profil, înregistrându-se din parte unor firme declarații anuale de profit de milioane de euro, în timp ce, ani de-a rândul, acele firme au raportat cifre de afaceri „zero”. Și asta în situația în care în ultimii doi ani, și pandemia ar fi una din cauze, cifra de afaceri de pe piața de securitate a scăzut cu peste 7%.

Comparați această cifră, de 100-130 de mii de „agenți de securitate”, cu efectivele armatei regulate a României, care numără la oară aceasta 68.500 de militari activi. Și aceștia împărțiți, pe arme, după cum urmează: Forțe Terestre: 35.800, Forțe Navale: 5.500, Forțe Aeriene: 10.700, Forțe compozite: 16.500.

Masa pensionarilor, foștii muncitori

Desigur, o mare parte din angajații firmelor de pază nu s-ar încadra ca vârstă acțiunii de mobilizare, mulți dintre acești, care nu fac parte din forțele de intervenție, fiind simpli agenți de pază. Cei mai mulți dintre aceștia, unii chiar pensionari, provin din marea masă de foști muncitori ai fabricilor distruse în avântul capitalist postdecembrist.

Oameni blazați, cu amintirile cusute în căptușeala salopetelor și „pufoaicelor” proletare uitate prin debarale, „pândari”, cum le mai spun oamenii, puși în posturi la obiective „cuminți”, care nu solicită calități fizice, de luptă deosebite, unde îndeplinesc misiuni simple, de observare, monitorizare, control și permitere sau nu a accesului în diferite incinte.

Și instruiți, și disciplinați

Angajații din acest sector desfășoară o activitate specifică aparte, fapt ce ar putea constitui o opțiune în perspectiva mobilizării. Agenții de pază și securitate au, prin definiție, exercițiul disciplinei, subordonarea de tip militar, executarea cu strictețe a ordinelor. Majoritatea dintre ei au o pregătire fizică peste media civililor.

Sunt foști sportivi și foarte mulți chiar practicanți de arte marțiale, box, lupte sau alte sporturi de contact. Și nu în ultimul rând, cei mai mulți, dacă nu chiar toți, au stagiul militar satisfăcut. Asta înseamnă, nu doar că știu ce înseamnă o armă, dar știu să o și folosească, să o întrețină și să fie versatili și adaptabili la folosirea, în mare, a oricărui tip de armament individual.

O astfel de opțiune poate părea oarecum hazardată, dar într-o situație reală de război, după ce guvernanții și iluștrii strategi militari vor ajunge la concluzia că nici legislația actuală nu-i va putea obliga pe românii răspândiți prin lume să onoreze ordinele de mobilizare, și nici un anume segment etnic major nu se va grăbi să vină sub arme, neavând de altfel nicio pregătire militară sau impuls patriotic, și după epuizarea campaniilor de de atragere a voluntarilor, atunci varianta mobilizării în masă a „agenților de securitate” ar putea deveni mai mult decât o opțiune. Chiar o soluție de ultimă oră.

Agenții de pază, două corpuri de armată. Sau 1.000 de companii

Sunt specialiști militari care, deși nu o fac deocamdată oficial, se gândesc la această opțiune. Și, printr-un exercițiu, un joc al cifrelor convertite dintr-un domeniu în altul, din cel militar, în cazul nostru, în cel civil, al firmelor de pază și securitate, rezultă un tablou inedit. Astfel, masa totală de angajați ai acestor firme, cifrată, cum am spus mai sus, undeva între 100.000 și 130.000 de agenți, ar putea fi echivalată cu două corpuri de armată.

Standardele europene cifrează astfel de formațiuni militare între 50.000 și 100.000 de militari. Mergând mai departe, pe scara structurilor militare, agenții de securitate ar putea forma 5-6 divizii, a câte 20.000 de militari, 20-25 de brigăzi armate, 100-130 de batalioane. Sau în jur de 1.000 de companii.

Jandarmii, a treia armată

Asta, desigur, ar presupune modificări legislative sau ordonanțe specifice care să asigure cadrul juridic unei astfel de operațiuni. Pentru evitarea oricăror confuzii trebuie precizat că, în prezent, activitatea firmelor de pază și protecție funcționează în virtutea Legi nr. 333/2003. De menționat, pentru a întregi tot acest tablou, că România mai dispune, pe lângă forțele armate, de un număr de 57.000 forțe paramilitare, în principal Jandarmerie.

De asemenea mai trebuie spus că, la ora actuală, forțele militare în rezervă sunt estimate la 53.000 de oameni. Pe acest subiect Ministerul Apărării Naționale informează constant asupra legislației și a modificărilor propuse ori survenite privitor la „ chemarea românilor la arme, în caz de război”, invocându-se „dreptul și obligația constituțională a cetățenilor de a-și apăra țara”. Ultimele precizări privind acest subiect au fost comunicate de către MApN, pe 5 iulie curent și fac referire la ultimele „ modificări ale unor acte normative în domeniul apărării naționale”